TegSpawn
I*Love*You*
Data inscrierii: 08/Dec/2007
Mesaje: 169
|
|
 Serpii |
 |
Victimele veninului
ªerpii
[url=http://www.postimage.org/image.php?v=PqN84qi] [/url]
ªerpii au simbolizat de la începuturile omenirii tot ce este rãu pe planeta noastrã. Ei au fost de la bun început aºa numita bête noir, bestia neagrã. Aceste reptile se încolãcesc ºi se târãsc, se ascund în gãuri ºi privesc þintã cu ochii lor sticloºi, care nu clipesc. ªi apoi mai au ºi limbile despicate, care apar ºi dispar dintre colþii ascuþiþi…
Dar sunt aceste motive suficiente oare pentru a ne stimulă spaima ºi ura primordialã? Experþii considerã cã nu.
Dar datele naturale rãmân totuºi valabile: ºerpii veninoºi se numãrã printre cei mai mari ucigaºi de pe pãmânt. Ei pot sã atace fãrã avertisment. Unii au un venin atât de puternic, încât dizolvã pielea umanã la contact. ªerpii ucid peste 100.000 oameni în întreaga lume, anual - mai numeroase victime decât provoacã toate celelalte atacuri animale, combinate.
Totuºi, experþii ne spun cã exagerãm. Cum e posibil?
Pentru început, majoritatea ºerpilor îºi prind prada încolãcindu-se în jurul ei. Din cam 2.500 specii de ºerpi, mai puþin de un sfert sunt veninoºi.
Reacþie înarmatã
Mike Cardwell este ºerif-adjunct ºi colaboreazã îndeaproape cu secþia de urgenþã Loma Linda pentru victimele veninului. El a concretizat un studiu pe termen lung, asupra a peste 1.200 ºerpi cu clopoþei Mojave - una dintre cele mai celebre familii de reptile. Mike spune cã reputaþia lor de animale agresive este greºit construitã. ªerpii cu clopoþei au un venin relativ slab, prin comparaþie cu cel de viperã sau cobrã.
"Aceºti ºerpi nu au fost niciodatã agresivi cu noi. De obicei, stau nemiºcaþi. Uneori îºi scuturã "clopoþeii" sau pleacã, alteori vin ºi ne mireasmă echipamentul sau picioarele, fãrã a demonstra nici un semn de agresiune."
ªerpii cu clopoþei atacã rapid, dar nu au o razã de atac mai mare de un metru. În afara acestei raze de acþiune, suntem în destul de mare siguranþã.
Conform Universitãþii din Florida, 7000 muºcãturi de ºerpi veninoºi sunt raportate anual în Statele Unite. Dintre nefericitele victime, doar 2 la 1000 sunt cazuri fatale. Mai mulþi americani mor loviþi de fulger. De fapt, se estimeazã cã jumãtate din atacuri sunt "muºcãturi pe uscat", adicã fãrã ca veninul sã fie injectat victimei.
Mai puþin de 1% din muºcãturile de ºarpe tratate corespunzãtor în þãrile dezvoltate se soldeazã cu decese.
Oamenii de ºtiinþã considerã cã ºerpii produc venin printr-o acþiune voluntarã. Deci atacurile împotriva omului - care, se spune, este prea mare pentru a reprezenta o pradã corespunzãtoare - sunt mai degrabã articole ca o reacþie defensivã, un avertisment care urmãreºte doar sã îndepãrteze aceastã ameninþare intimidantã.
Cardwell este de acord. El nu îºi poate închipui de ce un animal care stã atât de aproape de pãmânt ar vrea sã se ia la harþã cu un animal de peste 1,60 m înãlþime.
Injecþie mortalã
ªerpii din deºerturile din sud-vestul Americii sunt specialiºti în ambuscadã. Prada lor este alcãtuitã din ºopârle ºi mici mamifere care îºi fac tuneluri în nisipul deºertului, pentru a scãpa de cãldura soarelui.
Toþi ºerpii au o salivã teribil de puternicã. Aceastã trãsãturã comunã le permite sã îºi înghitã prada întreagã ºi sã o digere chimic, pe mãsurã ce înainteazã prin trupul lor lipsit de membre. Dar ºerpii veninoºi mai au un truc în mânecã - sau, mai degrabã, în colþi.
O provizie de proteine ºi enzime este injectatã eficient prin colþii lor ascuþiþi ca niºte ace, ajungând direct în sângele victimei. Veninul distruge þesuturile, ucide prada ºi iniþiazã digestia chiar cândva ca victima sã se prãbuºeascã la pãmânt. Moartea nu se produce instantaneu.
Victima ºarpelui va încerca sã scape dupã ce a fost muºcatã, însã miºcãrile sale vor fi îngreunate de doza de venin care ar putea fi chiar fatalã.
ªarpele nu face altceva decât sã urmeze mirosul intens al propriei sale salive. În final, îºi atașează prada, o devoreazã întreagã, fãrã sã riºte sã fie rãnit, cum riscã alte animale de pradã dacã "masa" lor opune prea multã rezistenþã.
Care e otrava dumneavoastrã?
Veninul de ºarpe poate fi împãrþit în principiu în trei tipuri: hemotoxic, neurotoxic ºi hemolitic, în funcþie de efectul veninului asupra corpului victimei.
* Hemotoxinele - sparg vasele de sânge ºi provoacã hemoragii interne.
* Neurotoxinele - acþioneazã asupra sistemului nervos, afectând mai întâi reacþia muºchilor implicaþi în digestie, vãz sau respiraþie.
* Hemolisine - dizolvã celulele roºii de sânge ºi le împiedicã sã ajute sângele sã se mai coaguleze.
Totuºi, veninul este mai complex decât ºi-au imaginat iniþial oamenii de ºtiinþã. Unii ºerpi au chiar un cocktail de douã sau mai multe întocmai ingrediente mortale.
Iniþial s-a crezut cã un grup deosebit de ºerpi cu clopoþei Mojave au un venin cu neurotoxine. Apoi însã ºi altã specie a ajuns la secþia de urgenþã, demonstrând cã poate provoca aceleaºi simptome.
La început, experþii nu au ºtiut dacã speciile de ºerpi se încruciºau între ele sau pur ºi rudimentar evoluau. Deºi cercetãtorii nu au explicat încã tare clar formula diverselor veninuri, acum se considerã cã proprietãþile veninului sunt flexibile, iar formula sa se poate schimba zilnic, pe mãsurã ce ºarpele îmbãtrâneºte, sau chiar în funcþie de timpul îndată ce a ingerat ultima masã.
ªi astfel, misterioasa saga a ºerpilor continuã…
|
|
